Genealogia lui Hristos

sfantul-ioan-gura-de-aurAș putea fi întrebat:

  • -Dar de unde știm că Iisus este din neamul lui David? Dacă Iisus nu S-a născut din bărbat, ci numai din femeie și dacă nu se face genealogia Fecioarei, de unde știm că este strănepot al lui David?
  • -Două sunt deci problemele care se pun. Prima: pentru ce nu se face genealogia mamei? A doua: pentru ce Iosif, care n-a fost tatăl lui Iisus, este pomenit și de Matei și de Luca? Prima parte necesară, a doua, de prisos.

Despre care, dar, trebuie să vorbesc mai întâi? Negreșit despre aceea că Fecioara se coboară din David.

  • -Dar cum vom ști că se coboară din David?
  • -Ascultă pe Dumnezeu, Care-i spune lui Gavriil să se ducă ”Ia o Fecioară din casa și neamul lui David, logodită cu un bărbat care se numea Iosif”. Ce răspuns mai clar decât acesta vrei când afli că Fecioara era din casa și neamul lui David?

 

Tot din aceste cuvinte se vede apoi că și Iosif era tot din casa și neamul lui David. Legea poruncea să nu se facă căsătorie cu altcineva, ci numai cu cineva din aceeași seminție. Patriarhul Iacov a spus mai dinainte că Mântuitorul Se va ridica din seminția lui Iuda, grăind așa: ”Nu va lipsi domn din Iuda, nici povățuitor din coapsele lui până la venirea Celui Căruia Îi este pregătit sceptrul; Acesta va fi așteptarea neamurilor”.

  • -Profeția aceasta, mi se poate spune, arată numai atâta: că Iisus este din seminția lui Iuda, dar nicidecum că era și din neamul lui David; iar în seminția lui Iuda nu era numai neamul lui David, ci și alte neamuri; se poate, dar, ca Iisus să fie din seminția lui Iuda, dar nu și din neamul lui David.
  • -Dar, ca să nu spui așa, evanghelistul îți curmă această bănuială, zicând că Iisus era ”din casa și neamul lui David”. Iar dacă vrei să afli acest lucru și din altă parte, nu-mi lipsesc dovezile. Legea interzicea nu numai căsătoriile cu cineva din altă seminție, dar chiar și cu cineva din altă familie, adică din alt neam. Deci dacă raportăm cuvintele de la Luca ”din casa și neamul lui David” la Fecioară, am răspuns la întrebare; dacă le raportăm la Iosif, prin Iosif avem același răspuns, anume că Iisus era din neamul lui David. Dacă Iosif era ”din casa și din neamul lui David”, apoi legea îl obliga să nu ia femeie din altă casă și din alt neam, ci din acela din care era și el.
  • -Dar dacă a călcat legea?
  • -Matei, ca să nu spui asta, ți-o ia înainte, mărturisind că Iosif era drept; iar odată ce îi cunoști virtutea știi că n-a călcat legea. Ar fi putut, oare, să calce legea, mânat de plăcere, un bărbat atât de iubitor de oameni și atât de lipsit de pasiune, ca Iosif, încât, chiar silit de bănuială, să nu vrea să pedepsească pe Fecioară? Omul care s-a ridicat cu mintea mai presus de lege – că hotărârea lui de a o lăsa pe Fecioară și a o lăsa întru ascuns era hotărârea unui om care s-a ridicat cu mintea mai presus de lege – ar fi putut săvârși, oare, o faptă împotriva legii, mai cu seamă atunci când nici o pricină nu-l silea? Deci din cele spuse se vede că Fecioara era din neamul lui David.

Dar neapărat trebuie să spun acum pentru care pricină evanghelistul n-a făcut genealogia Fecioarei, ci pe a lui Iosif.

  • -Pentru ce?
  • -Nu era obiceiul la iudei să se facă genealogia femeilor. Deci ca să țină obiceiul iudaic și să nu se pară că de la primele cuvinte ale Evangheliei nu spune adevărul și totuși să ne facă nouă cunoscută pe Fecioară, evanghelistul a trecut sub tăcere pe strămoșii ei și a făcut numai genealogia lui Iosif. Dacă ar fi făcut genealogia Fecioarei ar fi dat să se creadă că face inovații; iar dacă ar fi trecut sub tăcere pe Iosif, n-am fi cunoscut pe strămoșii Fecioarei. Dar ca să aflăm de Maria cine este, din ce neam se trage și totuși să nu strice obiceiurile, Matei a făcut genealogia logodnicului ei și a arătat că era din casa lui David. Odată demonstrat că Iosif se pogoară din casa lui David este demonstrat și aceea că și Fecioara este tot din aceeași casă, din pricină că dreptul Iosif n-ar fi suferit, după cum am mai spus, să se logodească cu o femeie din altă casă și din altă familie.

 

Sursa: Părinți și Scriitori Bisericești (PSB23) – Sfântul Ioan Gură de Aur – Scrieri – Partea a Treia (Pag. 31-33), București 1994

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s